UTTO și STOU sunt lubrifianți multifuncționali utilizați la tractoare și alte utilaje agricole. La prima vedere pot părea foarte asemănători: ambele tipuri pot lucra în transmisie, instalația hidraulică și sisteme cu frâne umede. Diferența importantă apare la motor.
UTTO este dezvoltat în principal pentru transmisie și hidraulică, în timp ce STOU poate îndeplini și cerințe specifice unui ulei de motor. Tocmai de aceea cele două denumiri nu trebuie tratate ca fiind interschimbabile, chiar dacă produsele pot avea aceeași vâscozitate sau unele specificații comune.
De ce tractoarele folosesc lubrifianți multifuncționali
La numeroase tractoare, transmisia, instalația hidraulică și frânele umede sunt conectate printr-un circuit comun de lubrifiere. Fluidul care circulă prin acest sistem trebuie să îndeplinească mai multe funcții simultan: să protejeze angrenajele, să transmită presiunea în instalația hidraulică și să asigure caracteristicile de frecare necesare frânelor și ambreiajelor care funcționează în baie de ulei.
Aceste cerințe explică apariția fluidelor multifuncționale pentru agricultură. În locul unor lubrifianți diferiți pentru fiecare mecanism, anumite tractoare sunt proiectate să folosească același produs în mai multe sisteme, cu condiția ca specificațiile cerute de producător să fie respectate.
UTTO este conceput pentru transmisie și hidraulică
Un ulei UTTO este destinat în primul rând cutiei de viteze, instalației hidraulice și sistemelor cu frâne umede. În funcție de construcția tractorului și de aprobările produsului, fluidul poate fi utilizat și în punți sau transmisii finale.
În transmisie, lubrifiantul trebuie să protejeze angrenajele și componentele aflate sub sarcină. În partea hidraulică trebuie să își păstreze proprietățile la variații de presiune și temperatură, iar în cazul frânelor umede trebuie să asigure un comportament controlat al suprafețelor de fricțiune.
UTTO nu este însă un ulei de motor. Chiar dacă un produs are o clasă de vâscozitate familiară, domeniul său de utilizare este stabilit de formulă și de specificațiile pe care le îndeplinește.
STOU extinde utilizarea și către motor
STOU păstrează funcțiile necesare transmisiei, sistemului hidraulic și frânelor umede, dar adaugă performanțe specifice lubrifierii motorului. Într-un tractor proiectat pentru acest sistem, același produs poate fi utilizat în mai multe ansambluri și poate simplifica întreținerea utilajului.
STOU 10W-30 este un exemplu de lubrifiant formulat pentru astfel de aplicații multifuncționale. Utilizarea în motor este însă corectă numai dacă nivelul de performanță și specificațiile produsului corespund cerințelor motorului respectiv.
Această diferență este importantă mai ales la tractoarele moderne, unde motorul poate solicita un lubrifiant dedicat, separat de fluidul transmisiei. Pentru această situație, criteriile privind vâscozitatea, standardele API sau ACEA și generația motorului sunt tratate separat în ghidul despre uleiul de motor pentru tractor.
10W-30 nu înseamnă automat UTTO sau STOU
Vâscozitatea este una dintre cele mai frecvente surse de confuzie. Un produs poate avea clasa 10W-30 fără ca această informație să indice singură unde trebuie folosit.
Un UTTO 10W-30 și un STOU 10W-30 pot avea aceeași indicație de vâscozitate și totuși să fie formulate pentru cerințe diferite. STOU trebuie să ofere și nivelul de performanță necesar motorului, în timp ce UTTO este construit în jurul cerințelor transmisiei, sistemului hidraulic și frânelor umede.
Prin urmare, 10W-30 nu trebuie folosit ca unic criteriu de compatibilitate. Vâscozitatea descrie o caracteristică a lubrifiantului; specificațiile stabilesc aplicațiile pentru care acesta poate fi utilizat.
Specificațiile OEM sunt cele care stabilesc compatibilitatea
În manualele tractoarelor apar frecvent coduri precum John Deere J20C, Massey Ferguson M1145, Ford M2C134-D sau Case New Holland MAT 3525. Acestea nu sunt simple denumiri comerciale, ci cerințe tehnice stabilite pentru anumite transmisii, instalații hidraulice și sisteme de frânare.
De aceea, marca tractorului nu este suficientă pentru alegerea lubrifiantului. John Deere, New Holland, Case IH, Massey Ferguson, Kubota, Fendt sau Deutz-Fahr au folosit de-a lungul timpului configurații diferite, iar două tractoare ale aceluiași producător pot solicita fluide diferite.
Dacă manualul indică o anumită specificație, aceasta trebuie regăsită în documentația produsului. O formulare generică precum „ulei universal pentru tractor” sau simpla potrivire a vâscozității nu înlocuiește această verificare.
Alegerea corectă pornește de la modul în care este construit tractorul
La un tractor în care motorul are propriul ulei, iar transmisia și instalația hidraulică folosesc un circuit comun, un fluid UTTO este adesea soluția prevăzută de producător. Dacă manualul permite folosirea aceluiași lubrifiant și în motor, atunci poate fi necesar un STOU care îndeplinește toate specificațiile cerute.
Înainte de schimb, trebuie identificate sistemele care folosesc același rezervor, specificațiile menționate pentru fiecare dintre ele și cantitatea de ulei necesară transmisiei. Capacitatea poate varia considerabil de la un model la altul, mai ales atunci când transmisia și instalația hidraulică folosesc același fluid.
Această verificare este mai importantă decât alegerea după marcă, culoare sau simpla denumire UTTO ori STOU.
Diferența dintre cele două este, în esență, una de domeniu de utilizare: UTTO deservește transmisia și sistemele hidraulice ale tractorului, iar STOU poate adăuga și lubrifierea motorului. Produsul potrivit este cel care corespunde configurației și cerințelor tehnice ale utilajului respectiv.